România arendată...

Cum a ajuns românul să nu își mai lucreze pămăntul? Nimerită întrebare, greu răspuns...Țăranului român i s-au smuls rădăcinile sufletești din glia neamului. Cu siguranță că acest proces este unul conștient, premeditat, bine ticluit de către ceasovoii vremurilor de pe urmă. Totul a început cu depopularea satului românesc...Tinerii au plecat, bătrânii nu mai sunt, iar care mai sunt, nu mai pot...Ieșiti pe vranița bătăturii, copiii satului nu s-au mai uitat înapoi. Momiți de bani străini, aceștia au plecat și nu s-au mai întors...Vin doar de sărbători, se bucură alături de cei dragi și apoi pleacă. Puțini, puțini au rămas să mai pună-n holdă, să mai „bată” coasa, să mai bage fân la vite. În România se trăiește greu...Sigur, dar oare înainte nu s-a trăit? Bătrânilor noștri, le-a fost mai moale? Nu, nicidecum, dimpotrivă... Și totuși au strâns din dinți, și-au rupt din bucătură, și-au scos apa din cizme și AU ȚINUT ȚARA...Astăzi, satul românesc este necăjit, singur, pământul nelucrat, plugul ruginit...Cui să mai lase al bătrân caru’ cu boi, dar cojocul, stâna, ori boata de corn? Nelucrat, neîngrijit, pământul românesc este cumpărat pe nimic de străini...Șase din primele zece cele mai mari exploatări de terenuri agricole din România aparţin unor cetăţeni străini: Italieni, danezi, libanezi, portughezi...Ei pun în pământul nostru...Oare dacă în țară ar avea cine lucra, dacă și noi cei tineri moșteneam dragostea pentru brazdă a bătrânilor noștri, cum era? E limpede, cei care conduc România de 28 de ani nu își iubesc țara, este evident, dar noi suntem mai buni ? Noi, eu, tu, ce am făcut pentru țara asta...? Mulți dintre noi ne-am lăsat ocolu-n buruieni și am plecat lăsând țara cu vranița larg deschisă...Să intre fiecare, să ia ce vrea, să facă ce vrea...Aici nu este vorba doar despre cei care ne conduc, este vorba și de noi...Cine i-a lăsat, mă, să facă din țara asta ce vor ? NOI...Poate se vor intoarce cei care au plecat și vor face, și vor drege...NICIODATĂ...Țara se va înțeleni, și va fi mai lesne pentru cei care își freacă mâinile să o cumpere pe nimic...Când ne-om trezi, nu om mai avea la cine ne întoarce, și nici ce lucra...Vom fi străini la noi în bătătură...