... nu țara este de vină că trăim greu, nu țara este de vină pentru că este prădată, furată, jefuită, umilită...Nu țara, nu...Nu România este de vină pentru că românii pleacă în lume pentru a câștiga o pâine, pentru că resursele ne sunt vândute, pentru că munții ne sunt jefuiți, pentru că apele ne sunt furate pentru că sărbătorile ne sunt tulburate...Cei care o conduc, ei sunt vinovați, știu și eu, știți și voi...Nu facem, însă, nimic... pleacă unii, vin alții, aceleași năravuri...însă, și noi, dragi români, și noi suntem vinovați, pentru că am lăsat să se întâmple așa... Sunt mâhnit să văd români care își înjură țara, români care își uită limba, români care își ridiculizează neamul. Pentru ce confundați țara cu cei care o conduc ? Țara, dragii mei este pământul adăpat cu sânge de cei dinaintea noastră, este petecul de “holdă” lucrat de buna și de bunu, este izvorul rece de sub piatră care nu a încetat să curgă în ciuda secetei... țara, este muntele care a rămas aici în ciuda viscolului, este păstrăvul liber din apele repezi ale Lotrului , este mormântul celui drag, țara este apusul din Cazanele Dunării și răsăritul de sub Obcinile Voronețului, iarna din Maramureș și primăvara din Bucovina...țara este Horea, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Vteazul, Vlad Țepeș...țara este utrenia de la Putna, toaca de la Sihăstria, tăcerea de la Frăsinei ori clopotul din miez de noapte de la Lainici...țara, este mama în genunchi în zi de sărbătoare, iubiți-o, nu o înjurați... LA MULȚI ANI, DRAGI ROMÂNI !