Valea anilor de demult...

...cu lume zâmbind pe străzi, cu blocuri locuite, cu piețe pline, cu nădejde-n ochi... Așa era Valea pe vremuri, în anii de demult. Orașele, străzile, casele, oamenii, toți eram parcă altfel...Mii de tineri, pe câteva sute de metri patrați, în fiecare seară: Lotus, Vegas, Vox Montis, Magic, baru’ lu’ nea Bonea, Cina, Hai-Ho...Imi aduc aminte ce lume era pe toate stadioanele (Jiul Petroșani, Parângul Lonea, Minerul Lupeni, AS Paroșeni). Ce duminici la Brădet ! Cum mai trăgea “duda” la U.R.U.M.P; știai că este miezul zilei. Ce “pită” se mai făcea la Livezeni! Ce făină mai vindea Brujan...De chioșcu’ lu’ Samson vă mai aduceți aminte? Dar de Porojan? Câte și mai câte, erau în Vale...S-au dus toate, s-au dus...Acum au rămas doar pensiile, cât or mai fi...Când nu or mai fi, nu prea o mai fi nimic...In Vale nu se mai trăiește, se supraviețuiește. Cine a prăpădit Valea? Sigur, unii spun că unii, alții zic că alții...Nu, toți! Unii, doar unii, oricât de roșii ori galbeni, portocalii, mov ori verzi ar fi fost, nu puteau singuri...Toți, dar toți, au așezat Valea pe “foastănă”. Valea Jiului nu a contat pentru nimeni. Nici pentru noi, oamenii de rând. Dacă ar fi contat, nu am fi stat...Fiecare categorie a strigat, atunci când buzunarul i-a fost afectat. Altfel, nu...Pentru Valea de astăzi, nimeni nu a strigat ieri, cum pentru Valea de mâine, nimeni nu strigă astăzi...Știți, vorba aia: ”...nu contează cine moare, ce mâncăm la înmormântare?